O expresie a schimbărilor majore de la nivelul societății românești o reprezintă evoluția vârstei de căsătorie. Implicarea tot mai activă a femeilor pe piaţa muncii, dar şi alegerea formelor de coabitare fără acte amână momentul căsătoriei. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere. În anul 2017, vârsta medie la data căsătoriei a crescut faţă de anul 2016 atât la bărbaţi cât şi la femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2017, a fost de 33,3 ani la bărbaţi şi de 30,1 ani la femei, față de 32,7 ani la bărbați și 29,4 ani la femei, în 2016.
Spre deosebire de realitatea zugrăvită de datele statistice, vârsta ideală pentru căsătorie, în percepția românilor, se plasează cu precădere în intervalul 20-30 ani. În cadrul sondajului de opinie realizat în iunie 2018 în contextual proiectului ”Starea Națiunii”, participanții au fost întrebați despre vârsta ideală la căsătorie pentru o femeie şi pentru un bărbat. Peste 50% dintre respondenţi declară că pentru un bărbat este ideal să se căsătorească între 25 şi 29 de ani. Rezultatele nu diferă semnificativ în cazul femeilor: 40% dintre români consideră că vârsta ideală la căsătorie pentru acestea se plasează în acelaşi interval de vârstă de 25-29 ani.
Sursa datelor: Proiectul „Starea Naţiunii”, Sondaj de opinie publică realizat în iunie 2018[1]
În societăţile tradiţionale, vârsta potrivită la căsătorie, mai ales în cazul femeilor, era până în 25 de ani. După 25 de ani, o femeie era considerată “în vârstă” pentru măritiş. În societatea de astăzi, creşterea nivelului de instruire atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, creșterea gradului de ocupare pentru femei şi dorinţa lor de promovare pe piaţa muncii, dar şi schimbările valorice duc la amânarea momentului căsătoriei. Acest lucru are consecinţe în ceea ce priveşte momentul apariţiei copiilor. Prin amânarea nașterilor, se reduce numărul de copii, ceea ce contribuie la scăderea ratei fertilităţii sub nivelul înlocuirii generaţionale.
Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Veronica Dumitrașcu și Flavia Durach, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
[1] Sondajul de opinie publică s-a desfășurat în proiectul „Starea Națiunii”, în perioada 4 - 25 iunie 2018, pe un eşantion de 984 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă (peste 18 ani) din România. Chestionarul a fost administrat telefonic, cu operatori, folosind sistemul CATI, după o extragere aleatoare a numerelor de telefon dintr-o bază de date. Criteriile de ponderare au fost în funcţie de sex, vîrstă, educaţie, etnie, ocupaţie, regiune şi mărimea localităţii, eşantionul având o marja de eroare de +/- 3.1%, pentru un nivel de încredere de 95%.
