Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Unul dintre indicatorii relevanți care arată starea sistemului energetic al unei țări face referire la producția primară de energie. Vom analiza, așadar, cum stă România la acest capitol, prin raportare la datele cuprinse în intervalul 2004-2016.

grafic art 68 1

Sursa datelor: Eurostat, 2018
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nrg_109a&lang=en

România este una dintre puținele țări europene (și singura din regiunea Europei Centrale și de Est) cu independență energetică de peste 80%, în creștere de la un an la altul. Independența energetică este dată de raportul dintre consumul de energie și producția internă. Aceasta din urmă, în cazul României, se menține la un nivel constant din 2004 (similar celorlalte țări din regiune, cu excepția Poloniei).

grafic art 68 2
Sursa datelor: Eurostat, 2018
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=ten00076&language=en

grafic art 68 3
Sursa datelor: Eurostat, 2018
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=ten00076&language=en

Legendă: TOE = tone echivalent petrol


Totuși, deși cantitatea totală este aproximativ aceeași în fiecare an (cu o scădere ușoară începând cu 2010), structura producției primare de energie din România s-a modificat în perioada 2004-2016, prin scăderea graduală a producției de combustibili solizi (reducere cu 25% în perioada amintită) și de gaze naturale (reducere cu 15%) și prin creșterea producției de energie din surse nucleare (cu 100%) și din surse regenerabile (cu 29%).

Graficele și interpretarea au fost puse la dispoziție de Florina Pînzaru, Cristian Păun, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro