Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Pentru dezvoltarea economică sunt foarte importante nu doar procentul de cheltuieli publice în PIB sau dimensiunea acestora prin comparație cu veniturile bugetare, ci și structura acestor cheltuieli. Dezvoltarea economică depinde, în bună măsură, atât de cât cheltuie guvernul pentru servicii publice, cât și de modul în care prioritizează și alocă aceste resurse.
grafic art 53 1grafic art 53 2
Sursa: Eurostat, 2018
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=gov_10a_exp&lang=en 
    
Structura cheltuielilor publice în România a cunoscut schimbări semnificative în ultimii 20 de ani. În 1995, cea mai mare parte a cheltuielilor (55% din totalul acestora) se aloca pentru protecție socială (circa 29%) și activități economice (circa 26%). În 20 de ani, situația s-a schimbat și, ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, activitățile economice și-au redus din importanță aproape la jumătate față 1995 (de la 26%, ponderea a scăzut la 15%), iar protecția socială (care include în principal sistemul public de pensii, asistența socială având o poziție marginală) a crescut ușor față de 1995 (de la 29% la 32%).
În ultimii 20 de ani, în România, au câștigat importanță mai mare următoarele categorii de cheltuieli publice: protecția socială, educația, serviciile publice generale, activitățile de recreere, cultura și religia, ordinea publică și siguranța, precum și sănătatea. De asemenea, este de menționat faptul că gradul de dependență a cheltuielilor a scăzut în 2015 comparativ cu 1995, ceea ce înseamnă că cheltuielile publice se distribuie mai bine între categorii diferite și că nu există o dependență semnificativă față de un număr restrâns dintre acestea. Totuși, nu putem să nu remarcăm faptul că țara noastră s-a împrumutat semnificativ în ultima perioadă (și continuă să se împrumute) pentru a impulsiona și susține cheltuieli legate de protecția mediului, ordine publică și siguranță și recreere/ cultură/ religie și mai puțin de activități economice.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Cristian Păun, Florina Pînzaru, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro