Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

România este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene cu o rată ridicată a mortalității infantile. Datele Eurostat din 2015 arată că România avea o rată a mortalității infantile de 7,6, valoare dublă față de media europeană (3,7). După căderea regimului comunist a avut loc diminuarea masivă a numărului de astfel de decese – de la o rată de peste 26 de decedaţi sub un an la mia de născuţi vii în 1990 la o rată de 7,6 de decedaţi sub un an la mia de născuţi vii în 2015. Totuși, decalajele între regiunile de dezvoltare s-au menținut.

grafic art 49

Sursa datelor: INS, 2017, http://statistici.insse.ro/, variabila POP209A - Rata mortalității infantile pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Datele din graficul de mai sus arată că regiunea Sud-Est avea în anul 2016 aproape 9 decese la 1000 de născuți-vii, în comparație cu regiunea București-Ilfov, pentru care rata mortalității infantile era de aproximativ 4‰. Aceste date indică faptul că dezvoltarea unei regiuni, mai ales punct de vedere economic, are consecințe și în ceea ce privește șansele de supraviețuire a nou-născuților. Diminuarea decalajelor dintre regiuni nu este doar o problemă etică sau de solidaritate socială, ci și o modalitate prin care se poate asigura dreptul la viață al noilor generații.  
Aceste date sunt ingrijorătoare, mai ales dacă ne raportăm la situația României comparativ cu cea a țărilor din regiune. Din materialul publicat anterior despre rata mortalității infantile, reiese faptul că acest indicator are valorile cele mai mari faţă de ţările de referinţă europene. Chiar dacă a avut un trend descendent după 1990, de la o rată de peste 26 de decedaţi sub un an la mia de născuţi vii în 1990 la o rată de 7,6 de decedaţi sub un an la mia de născuţi vii în 2015, valoarea ratei mortalităţii infantile este dublă faţă de media europeană care se situa undeva la 3,7 în 2015.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Valeriu Frunzaru, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro