Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Un fenomen legat de sărăcie și inegalitate socială și, implicit, de gradul de dezvoltare a unei țări, este cel cunoscut sub denumirea de deprivare materială severă. Ideea din spatele conceptului se referă la identificarea unui set de elemente considerate esențiale pentru calitatea vieții și agreate de majoritatea membrilor societății. Apoi, se testează care este ponderea celor care își permit să dețină/ întrețină aceste lucruri. În varianta propusă de Eurostat, sunt luate în calcul nouă tipuri de produse și servicii, după cum urmează:  (1) posibilitatea de a plăti chiria și/ sau utilitățile legate de locuire; (2) posibilitatea de a păstra locuința la o temperatură adecvată traiului; (3) posibilitatea de a face față, cu resurse proprii, unor cheltuieli neașteptate; (4) posibilitatea de a consuma carne, pește sau echivalentul în proteine cel puțin o dată la două zile; (5) posibilitatea de a avea o vacanță de o săptămână departe de casă; (6) deținerea unui autoturism; (7) deținerea unei mașini de spălat rufe; (8) deținerea unui TV color; (9) deținerea unui telefon fix sau mobil. Persoanele care nu își permit patru dintre cele nouă lucruri menționate sunt etichetate ca persoane care suferă de deprivare materială severă. Graficul de mai jos arată care este situația referitoare la acest indicator în România, comparativ cu țările din regiune.


grafic art 45
Sursa datelor: Eurostat
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_53&plugin=1  

Legendă: Indicatorul măsoară ponderea persoanelor care suferă de deprivare materială severă. Datele sunt exprimate în mii de persoane.

Graficul arată faptul că, în comparație cu țările din regiune, România are cea mai mare pondere a persoanelor care suferă de deprivare materială severă. Singurul an în care țara noastră nu a fost pe primul loc în ceea ce privește persoanele care suferă de deprivare materială severă a fost anul 2007, când Polonia se afla pe primul loc. Observăm că, pe măsura trecerii timpului, Polonia a recuperat din decalajul față de celelalte țări din regiune, înregistrând o continuă scădere a numărului de persoane care suferă de deprivare materială severă. În schimb, România nu numai că a rămas pe ultimul loc în regiune în ceea ce privește numărul de persoane care suferă de deprivare materială severă, dar observăm și că decalajul față de celelalte țări s-a accentuat semnificativ în ultimii cinci ani.


Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Bogdan Voicu, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.

www.starea-natiunii.ro