Conceptul de societate digitală se referă atât la gradul de pătrundere a soluţiilor şi platformelor digitale în toate domeniile vieţii sociale, cât şi la capacitatea de a „muta” unele platforme şi mecanisme clasice către mediul online. Crearea unei piețe unice digitale este o prioritate a Uniunii Europene. La nivelul politicilor publice europene, Strategia privind piața unică digitală urmărește promovarea accesului online la bunuri şi servicii și construirea unui mediu optim pentru dezvoltarea reţelelor digitale şi a serviciilor.
Eurostat colectează date cu privire la folosirea internetului în statele membre, defalcat pe următoarele tipuri de activități: trimiterea şi primirea de e-mailuri, telefonie sau apeluri online, participarea la reţelele sociale, încărcarea (upload) de conţinut creat de utilizator, căutarea de informaţii despre bunuri şi servicii, citirea de ziare/ reviste/ site-uri de ştiri online, jucarea/ descărcarea (download) de jocuri, imagini, filme sau muzică, internet banking și e-learning.
În ceea ce privește majoritatea acestor activități, România se plasează în jumătatea inferioară a clasamentului, ceea ce sugerează un grad de digitalizare sub medie. Mai mult decât atât, țara noastră ocupă ultima poziție în cazul utilizării internetului pentru trei activități de însemnătate socială și profesională: trimiterea și primirea de e-mailuri (42%), citirea de ziare și reviste (38%) și căutarea de informații despre bunuri și servicii (35%). În cazul internet banking-ului, România ocupă penultima poziție (5%), în fața Bulgariei (4%).
Sursa datelor: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=isoc_ci_ac_i
Sursa datelor: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=isoc_ci_ac_i
Sursa datelor: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=isoc_ci_ac_i
Ținând cont de rolul central pe care îl joacă internetul în buna desfășurare a activităților economice, financiare și sociale, digitalizarea devine un proces de bază în toate domeniile dezvoltării. Din nefericire, statisticile arată că România are un decalaj semnificativ de recuperat, comparativ cu media europeană și cu anumite țări din regiune (Polonia și Ungaria).
Performanțele modeste ale României în utilizarea internetului pentru diversele tipuri de activități trebuie corelate și cu alți indicatori care evaluează gradul de digitalizare a populaţiei, cum ar fi: pătrunderea internetului în gospodării, ponderea populaţiei în vârstă de 16-74 ani care utilizează regulat internetul, ponderea firmelor din industrie active în inovare și gradul de alfabetizare digitală, cu luarea în considerare a discrepanțelor dintre regiunile de dezvoltare.
Graficele şi interpretarea au fost puse la dispoziție de Flavia Durach, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro
