Procesul de mobilitate academică în rândurile studenților se referă la posibilitatea acestora de a studia, pe o perioadă limitată, în afara instituţiei universitare de care aparţin. România are nevoie să se integreze și să răspundă pozitiv planului de a dezvolta o societate bazată pe cunoaştere, prin cooperare internaţională şi schimb academic în cadrul Spaţiului European al Învăţământului Superior. În graficul de mai jos, poate fi văzută evoluția mobilităților externe în ultimii cinci ani.
Sursa datelor: UNESCO, 2017, http://data.uis.unesco.org/Index.aspx?queryid=172
|
Legendă: Indicatorul prezintă studenții care pleacă pentru fiecare țară în parte, utilizându-se cifrele furnizate de țările gazdă cu privire la studenții străini înregistrați în învățământul terțiar. |
Graficul arată că numărul de studenți români care beneficiază de mobilități de studiu este cel mai ridicat din regiune. În 2016, numărul de studenți români care au beneficiat de mobilități externe a fost de aproximativ trei ori mai mare decât cel al studenților din Ungaria (33.408, comparativ cu 10.416).
Aceste date relevă faptul că România este în acord cu obiectivele europene ale Procesului Bologna, studenții români implicându-se, în număr mare, în programe de mobilitate care să le lărgească perspectivele academice și profesionale. Dezvoltarea mobilităților studențești este una dintre liniile de acțiune ale Procesului Bologna, despre care Miniştrii Educaţiei din Europa, reuniţi la Întâlnirea Ministerială din 2007 au afirmat: „mobilitatea cadrelor didactice, a studenţilor şi a absolvenţilor este unul dintre elementele importante ale Procesului Bologna, creând oportunităţi de dezvoltare personală, dezvoltând cooperări internaţionale între indivizi şi instituţii, influenţând calitatea învăţământului superior şi a cercetării şi oferind esenţa dimensiunii europene” (Comunicatul de la Londra, Mai 2007).
Aceste date încurajatoare ar trebui completate cu cele privind numărul de studenţi care obţin o diplomă – fie că este vorba despre studenţi români care obţin diploma unei universităţi din afara ţării sau despre studenţi străini care obţin diploma unei universităţi româneşti. Mai cu seamă acest din urmă indicator – numărul de absolvenţi din străinătate ai unei universităţi româneşti – ar putea constitui un bun „barometru” al internaţionalizării învăţământului superior românesc, al încrederii şi prestigiului de care se bucură acesta în mediul internaţional.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Oana Ștefăniță, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
