Industria tiparului, cartea şi lectura au reprezentat şi reprezintă în continuare un pivot al culturii moderne. Cartea a fost suportul esenţial al cunoaşterii, instrumentul central pentru educaţie, ştiinţă, gândire și literatură. Lucrurile s-au schimbat odată cu apariţia şi extinderea unor noi forme şi tehnologii de comunicare. La nivel global, revoluţia din sfera mijloacelor de comunicare a determinat, împreună cu alţi factori, o schimbare de paradigmă culturală, cu implicaţii profunde în toate sferele vieţii sociale. În acest context, saturat de cultura media şi de producţia de imagini, întrebarea este – ce loc mai ocupă cartea în viaţa noastră spirituală, în educaţie, în cunoaştere, în formarea şi dezvoltarea personală?
Indicatorii care privesc lectura cărţilor şi locul acestora în peisajul social ne relevă un aspect important privind volumul consumului cultural şi ne ajută să estimăm nivelul de participare a cetăţenilor la viaţa culturală. La aceşti indicatori, România se află pe ultimul loc în regiune. O privire atentă asupra graficului de mai jos ne arată la ce distanţă ne situăm faţă de ţările din regiune.
Sursa datelor: Eurostat 2017, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=cult_pcs_bka&lang=en
|
Legendă: Indicatorul se referă la procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani care au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. |
Graficul surprinde faptul că, în 2007, doar 38,7% dintre români citiseră cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Datele din 2011 arată o scădere dramatică a acestui indicator – de la 38,7% la 29,6%. Mai mult, decalajul faţă de alte ţări din regiune este vizibil şi îngrijorător, întrucât ajunge la circa 25-30 de procente. Intervalul luat în calcul, 2007-2011, coincide cu perioada crizei economice din UE, când numărul cititorilor a scăzut cu circa 10 procente în majoritatea ţărilor, România înregistrând și ea o scădere semnificativă. Situația surprinsă în acest grafic este extrem de îngrijorătoare, deoarece este expresia gradului nostru de subdezvoltare, arătând, printre altele, nivelul redus al capitalului cultural pe care ne putem baza în eforturile de a depăşi această situaţie.
Graficul şi comentariile au fost puse la dispoziţie de Grigore Georgiu, Alina Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
