Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Atunci când se discută despre reformarea statului bunăstării sunt aduse în prim-plan provocările lansate de soluții precum venitul universal de bază (universal basic income – UBI). Această soluție a apărut inițial ca o reacție la dorința de a elimina cheltuielile administrative din distribuirea de beneficii sociale. Anii 1989-1990 sunt cei care au marcat ascensiunea acestei discuții referitoare la eficiența redistribuirii, în condițiile în care costul redistribuirii în sine ar putea constitui o cantitate importantă din volumul resurselor redistribuite, fie ele bani sau servicii și beneficii în natură.
Evoluția recentă a acestor cheltuieli în țările fost comuniste indică faptul că acestea sunt încă în căutarea unui model stabil. Spre deosebire de țările vestice, unde nu se observă schimbări bruște de la un an la altul, în țările din Europa Centrală și de Est oscilațiile sunt majore. Graficul de mai jos ilustrează acest lucru, mai ales în cazul Ungariei și al României.

grafic art 82

Sursa datelor: Eurostat, 2018
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tps00104&plugin=1

În anul 2015 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel public), ponderea cheltuielilor administrative în totalul cheltuielilor cu protecția socială era în România de 2,17%. Această valoare este sub media europeană, care se situa, în 2014, la 2,88%, dar mult peste valoarea înregistrată în Marea Britanie (0,77% în anul 2015). De asemenea, observăm faptul că țările vestice – Olanda, Franța, Germania – au, în general, ponderi semnificativ mai ridicate ale cheltuielilor administrative în totalul cheltuielilor cu protecția socială, reflectând diversitatea modelelor europene în domeniu. Deși este notabilă tendința generală de a descrește treptat (din 2005 până în 2015) ponderea cheltuielilor administrative în totalul cheltuielilor cu protecția socială, România pare că face excepție de la această regulă, tinzând să crească ponderea cheltuielilor administrative în totalul cheltuielilor cu protecția socială.

Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Bogdan Voicu și Alina Bârgăoanu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.
www.starea-natiunii.ro